Zero Taxe pe Salariul Minim (ZTSM) înseamnă 1.000 de lei în plus pe lună pentru toți românii care muncesc

Calculează ce înseamnă Zero Taxe pe Salariul Minim pentru tine?

Cât ar fi salariul tău dacă am avea Zero Taxe pe Salariul Minim?

Completează aici salariul tău brut și vei vedea diferența.

Zero taxe pe salariul minim înseamnă că povara fiscală (impozitul pe venit și contribuțiile) se calculează numai pe porțiunea din salariu care depășește echivalentul unui salariu minim.

La un salariu brut de:
lei
Salariul net în prezent este de:
lei
Salariul net, cu Zero Taxe
pe Salariul Minim
ar fi de:
lei

Efectul Zero Taxe pe Salariul Minim

Susține campania pentru Zero Taxe pe Salariul Minim

    De ce Zero Taxe pe Salariul Minim?

    Deși muncesc, o mare parte dintre români sunt încă în sărăcie sau în risc de sărăcie. Conform Eurostat, România este campioană europeană la sărăcia în muncă. 15,7% dintre românii care muncesc sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 12,7% și mult peste media europeană de 9%. Dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor, stăm și mai prost. 25% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea, mult peste media europeană care e la 11%.

    Această situație dezastruoasă pentru țara noastră are loc din cauza supra-impozitării muncii, îndeosebi cea pe salariile mici. Actuala politică fiscală punitivă ne împinge înspre sărăcie și ne menține în ea.

    Zero Taxe pe Salariul Minim reduce masiv sărăcia în muncă prin creșterea salariului net și permite românilor să păstreze mai mult din munca lor.

    Statul adâncește problema lipsei forței de muncă prin taxarea dură a muncii, a salariilor, îndeosebi, a celor mici.

    Din fiecare leu muncit de un român, statul ia în prezent 42 de bani. Astfel că statul împinge românii către inactivitate și către alte țări cu povară fiscală mai mică și salarii mai mari.

    Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin reducerea poverii fiscale pe muncă. Cel mai puternic stimulent pentru a încuraja munca este să o facem mai bine remunerată. Zero Taxe pe Salariul Minim permite românilor să păstreze mai mult din munca lor și astfel încurajează munca.

    România are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană. 32.2% din populația între 15 și 64 de ani este inactivă, față de 26% media pentru restul Uniunii. Avem o rată de inactivitate dublă față de cea a Suediei, mai mare decât Grecia. Singurii care ne depășesc la inactivitate sunt Italia și Croația.

    Pentru o țară care are nevoie urgentă de forță de muncă, avem o rată de inactivitate inacceptabil de mare. Companiile românești ajung să importe forță de muncă din alte țări deși sunt foarte mulți români în țară care ar putea muncii. Un barometru făcut de IMAS și comandat de Europa FM arată că 64% consideră că ajutoarele sociale sunt o problemă. Dar inactivitatea nu este corelată doar cu ajutoarele sociale, ci și cu nivelul salariului minim net. Cu cât vom avea o remunerație a muncii mai mare, cu atât stimulentul de a intra pe piața muncii crește. Diferența între ajutoare sociale și salariu net este ceea ce stimulează oamenii să intre pe piața muncii. Taxarea masivă a muncii pe salariile mici este unul dintre motivele principale pentru care suntem în topul european al inactivității.

    Statul gonește românii de pe piața muncii prin taxe punitive. Zero Taxe pe Salariu Minim înseamnă salarii nete mai mari care să încurajeze în mod real oamenii aflați în inactivitate să muncească.

    În ultimii zece ani propria noastră forță de muncă a plecat să muncească în alte țări. România a ajuns pe locul 2 internațional după Siria la emigrație. Diferența între salariile din România și din restul lumii explică o mare parte din această migrație. Statul român impune cea mai grea povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană și scade salariile nete pe care le primesc românii.

    Trebuie să încetăm să gonim românii în alte țări prin taxarea mare a muncii.

    Zero taxe pe salariul minim aduce înapoi românii în țară prin creșterea salariilor din România. Asta ar stimula românii să nu mai plece din țara lor pentru salarii mai mari și i-ar face pe unii români plecați să vrea să se întoarcă.

    Zero taxe pe salariul minim crește salariile tuturor românilor. În prezent, România are și cele mai impozitate salarii din toată Uniunea Europeană ceea ce reduce salariile românilor și stimulentul de a muncii în România.

    Reducerea poverii fiscale pe muncă se poate obține în două feluri. Fie prin reducerea cotelor de impozitare, fie prin a calcula taxele de la o sumă în sus. Zero taxe pe salariul minim merge pe calea neimpozitării unei sume echivalente cu un salariu minim.

    Astfel, toate salariile vor crește, dar cele mai apropiate de salariul minim vor crește proporțional mai mult decât cele mai mari. De exemplu, pentru cineva care câștigă acum un salariu minim, cu Zero taxe pe salariul minim, creșterea salariului net ar fi de 39%. În schimb, pentru cineva care are un salariu de 10.000 lei pe lună, creșterea salariului net ar fi de 8%.

    Eliminarea taxării salariului minim reduce inegalitățile între salariați și între regiuni.

    Reducerea impozitării muncii prin scutirea primilor 2.550 de lei pe care îi câștigă un salariat român duce la o creștere procentual mai mare a salariului net pentru cei cu venituri joase decât pentru cei cu venituri mari. De aceea discrepanțele de venit se vor reduce.

    Zero taxe pe salariul minim ajută județele mai sărace. În aceste județe o proporție mai mare din populație este salarizată pe salarii mici și va beneficia procentual mai mult de creșterea salariului net decât zonele cu salarii mai mari.

    Ce este Zero Taxe pe Salariul Minim?

    Suntem campioni în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim. De aceea mulți români au ajuns să fie goniți din propria lor țară, fiind stimulați să muncească mai degrabă în alte țări. Impozitarea dură a muncii nu are impact numai economic, ci și social. Familii despărțite și părinți forțați să muncească departe de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zonele cele mai sărace.

    Soluția este scutirea de la plata taxelor pe primii 2.550 de lei din salariu. Astfel nu mai descurajăm munca și nu mai impozităm sărăcia.

    Susține campania pentru Zero Taxe pe Salariul Minim

      Cum e în Europa?

      UE Map Placeholder
      UE Map

      Statistici la nivelul Uniunii Europene

      Susține campania pentru Zero Taxe pe Salariul Minim

        Document de poziție

        Întrebări și răspunsuri

        România este una dintre cele 21 de țări ale Uniunii europene care au un salariu minim pentru toate ocupațiile.

        Oficial salariul minim în România se numește „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată” și este instituit prin legea 53/2003 (codul muncii). Din 2019, salariul minim este diferențiat în România pentru funcții cu studii superioare și pentru sectorul construcțiilor.

        Nimeni nu are dreptul să muncească, pe un timp de muncă de 8 ore pe zi, fără să fie remunerat cel puțin salariul minim.

        În România sunt două salarii minime:

        • Salariul minim standard este de 2.550 de lei brut pe lună.
        • Salariu minim pentru cei care lucrează în domeniul construcțiilor este de 3.000 de lei brut pe lună.

        Statul român impozitează salariul minim în întregimea sa.

        Salariul minim în România este impozitat cu 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS.

        Salariile pe normă parțială sunt supra-impozitate de către statul român la nivelul unui salariu minim întreg. Impozitarea a fost în așa hal de aberantă încât, la începutul anului 2018, salarii nete pentru multe persoane care lucrau cu normă parțială au ajuns să fie negative.

        Conform unui studiu KPMG, statul român este pe locul întâi la impozitarea a muncii pe salariu minim din Europa.

        Pe lângă studiul KPMG, un alt studiu al Deloitte făcut doar pe țările din Europa Centrală și de Est confirmă poziția de lider a statului român la impozitarea muncii pe salariu minim în regiune.

        Reducerea taxării muncii poate fi făcută în mai multe feluri.

        Cel mai evident mod este de a scădea cotele de taxare ale muncii. Adică să reducem impozitul pe venit, CAS-ul și/sau CASS-ul. În varianta aceasta beneficiile vor fi resimțite mai mult de către românii cu salarii mari.

        De exemplu, cineva cu un salariu de 2.000 de lei ar beneficia de o reducere a cotei de impozitare a muncii cu 1% de 20 lei în plus la salariu. Pe când cineva cu un salariu de 2.000.000 de lei, la aceeași reducere, ar beneficia de 20.000 de lei în plus la salariu. Deși în termeni relativi toți au beneficiat de 1%, în termeni absoluți beneficiul pentru cei mai înstăriți a fost mai mare.

        O altă modalitate de a reduce impozitarea muncii este de a stabili o sumă minimă ne taxabilă pentru toată lumea. Cotele taxare a muncii nu se reduc, rămân identice, dar ele se aplică începând cu un nivel de venit în sus. În varianta aceasta beneficiile vor fi, de asemenea, resimțite de toți românii dar predominant de cei cu salarii mai mici. Reluând exemplul numeric de mai sus, dacă suma ne taxabilă ar fi de 1.000 de lei și taxarea muncii ar fi de 45%, amândoi salariații ar beneficia de fix 450 lei. În termeni relativi, persoana cu salariu de 2.000 de lei ar câștiga 22.5% în plus la salariu, pe când persoana cu 2.000.000 de lei ar câștiga 0.0225% în plus la salariu.

        Între aceste două modalități, noi o susținem pe a doua. Salariu minim în România reprezintă exact pragul care ar trebui, în teorie, să permită un trai decent românilor. De aceea propunem ca salariul minim să nu fie taxat și toate taxele să fie calculate pornind de la salariul minim în sus.

        Nu, Zero taxe pe salariul minim s-ar aplica tuturor salariaților, nu doar celor pe salariul minim. Taxele pe muncă s-ar aplica pe suma care depășește 2.550 de lei, iar asta ar fi valabil pentru toți salariații.

        Da, majoritatea țărilor din Europa au prevederi care feresc de la taxare salariile mici sub anumite sume. Puteți vedea aceste sume sau facilități în Europa în harta aceasta. De exemplu în Regatul Unit sub 8.628 lire pe an nu se plătește niciun fel de taxă pe muncă, între 8.628 lire și 12.500 lire se plătesc doar contribuții, iar peste începe să se plătească și impozit pe venit. De fiecare dată impozitarea se face doar pentru diferență.

        Taxele pe salariul minim (impozit și contribuții) reprezintă mai puțin decât creșterea cheltuielilor statului din oricare dintre anii 2018, 2019 sau 2020. Impactul Zero Taxe pe Salariul Minim este între 35 și 40 de miliarde de lei, în funcție de estimări. Creșterea cheltuielilor statului în anii de mai sus a fost de 46.3 miliarde de lei, 47.3 miliarde de lei și, resepectiv, 54.8 miliarde de lei.

        În oricare an, statul ar fi putut să-și crească cheltuielile cu mai puțin și să elimine impozitele pe salariul minim. Din păcate, nu a făcut-o. Cu fix aceiași bani, a preferat să crească și mai puternic cheltuielile.

        Pe lângă oprirea creșterii cheltuielilor publice, pentru a susține Zero Taxe pe Salariul Minim, statul ar putea să reducă risipa bugetară imensă pe care o practică. Statul ar putea tăia din miile de agenții, autorități și instituții care cheltuie în fiecare an mai mulți bani. Alternativ, statul ar putea să elimine risipa pe faimosul nou program PNDL, care ne costă de data asta încă 65 de miliarde de lei. Acest program, supra-numit „pușculița partidelor” a fost un dezastru pentru România și a contribuit chiar la descurajarea absorbției de fonduri europene. Sau poate, statul ar putea să nu mai dea bani pe pensii speciale, care au crescut în fiecare an cu procente de câte două cifre, ajungând la peste 12 miliarde de lei pe an. Iar acestea sunt doar câteva dintre posibilități enumerat cu titlu de exemplu.

        De asemenea, impactul strict contabil trebuie corectat și cu impactul asupra economiei. Zero Taxe pe Salariul Minim are un impact puternic asupra economiei. Aduce forță de muncă pe piață. Iar forța de muncă este unul dintre cele două motoare ale economiei. Românii plătiți la „negru” sau a „gri” ar intra în legalitate în mare parte, ceea ce ar albi economia și ar mări conformarea voluntară. Românii ar deveni astfel mult mai bancabili și ar crește incluziunea financiară. Pentru noul nivel de salariu, unii români (predominant cei cu salarii mici) s-ar întoarce în țară și alții nu ar mai pleca deloc.

        Zero taxe pe salariul minim ar îmbunătăți semnificativ întreaga economie națională a României în 7 feluri.

        În primul rând, Zero taxe pe salariul minim înseamnă un salariu net mai mare pentru cei care aleg să muncească. Acest salariu net mai mare atrage oamenii pe piața muncii lăsându-le mai mulți bani din munca lor. Astfel se va reduce criza de forță de muncă cu care sunt confruntate companiile românești.

        În al doilea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce sărăcia din România. România are cele mai mari rate de sărăcie în rândul celor care muncesc. Conform Eurostat, 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Iar, dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor vedem că stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea mult peste media europeană care e la 11%.

        În al treilea rând, Zero taxe pe salariul minim va atrage mai mulți români pe piața muncii ceea ce ar reduce rata de inactivitate a României. Suferim de un paradox, pe de o parte economia României nu are suficientă forță de muncă. Pe de altă avem o populație mare aflată în inactivitate și mai și exportăm forță de muncă în alte țări. Toate acestea sunt legate de impozitarea punitivă a muncii pe care o practică statul român.

        În al patrulea rând, Zero taxe pe salariul minim aduce români înapoi în țară și va încuraja alți români să nu mai plece. Este foarte bine să avem oportunitatea să circulăm oriunde dorim, dar ar fi și mai bine dacă am avea oportunități mai bune în România. În prezent, din cauza impozitării dure a muncii gonim românii din România. Neimpozitarea salariului minim ar face diferența între salariile nete din străinătate și cele din România să fie mai mică. Economia română nu poate încă oferi salariile din țările din vest, dar poate oferi salarii mai bune decât acum, care, în conjuncție cu costurile de plecare și costul vieții din străinătate să facă mai mulți români să aleagă să rămână în țară sau chiar să se întoarcă.

        În al cincilea rând, Zero taxe pe salariul minim mărește nivelul salariilor nete din România. Românii muncesc mult, dar au salarii mici. De ce? O parte se explică prin riscul de țară ridicat care fac investitorii să nu se înghesuie în România. Dar o altă parte se explică prin taxarea punitivă a muncii practicată de stat. O reducere înțeleaptă a acestei impozitări prin a oferi o scutire doar pe primii bani munciți, echivalent cu un salariu minim.

        În al șaselea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce inegalitățile. De ce? Pentru că din această măsură beneficiază proporțional mai mult cei cu salarii mai joase. Un român care câștigă salariul minim va avea o creștere a salariului net de 39%, pe când un român care câștigă 10.000 de lei pe lună va avea o creștere de 8%. Atât discrepanțele salariale cât și între regiuni se vor reduce tocmai din pricina aceasta.

        În al șaptelea rând, Zero taxe pe salariul minim va încuraja „albirea” salariilor din zona neagră și gri. Principalul motiv pentru care avem evaziune fiscală mare și multă muncă „la gri” este din cauza poverii fiscale enorme. O povară fiscală atât de mare încât ajunge chiar să scadă veniturile din taxare (vezi curba Laffer) pentru că încurajează nemunca și evaziunea. Astfel România ar face un mare pas înainte în albirea economiei, ceea ce ar ajuta direct sectoare întregi. De exemplu, o bună parte a populației ne-bancabile a României este ne-bancabilă deoarece are venituri pe care nu le poate justifica în fața unei bănci.

        Discrepanțele între regiuni se vor reduce. Zonele mai sărace ar beneficia predominant de Zero taxe pe salariul minim deoarece creșterea proporțională salariului net este mai mare pentru ele. De aproape 20 de ani statul încearcă să reducă discrepanțele între regiuni prin programe de tip PNDL care nu funcționează. Aceste programe ne-au costat enorm și au fost folosite mai degrabă de politicieni pentru a fideliza primari și aparate de partid. PNDL ne costă, doar pe versiunea sa actuală, 30 de miliarde de lei. FDI, noul fond înființat prin OUG 114, ne costă 25 de miliarde de lei. Măcar dacă s-ar vedea ceva bun din banii aceștia, dar județele fruntașe la cheltuieli prin PNDL sunt cele mai sărace din România, dar și cele mai baronizate din România.

        Zero taxe pe salariul minim va duce mai mulți bani în județele sărace, dar fără să treacă prin politicieni sau politruci: direct în buzunarul oamenilor în fiecare lună atunci când se primește salariul.

        Nu. Munca la negru sau la gri se întâmplă în prezent, când impozitarea salariilor este foarte dură, chiar punitivă. Românii sunt încurajați de stat să eludeze impozitarea pentru că impozitele pe muncă sunt foarte mari. Zero taxe pe salariul minim reduce impozitarea mai ales asupra salariilor mici și astfel reduce semnificativ stimulentul de a eluda impozitarea.

        Da. Doar partea din salariu peste 2.550 lei va fi impozitată.

        Da, toți salariații, indiferent de salariu, rămân asigurați la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Singura diferența constă în modul de calcul al contribuției de plată. În cazul pensiei, punctul de pensie se calculează în același fel ca și acum.

        Exact ca și acum, în astfel de situații, un loc de muncă este declarat ca fiind cel de bază. Zero taxe pe salariul minim se va aplica doar la funcția de bază.

        Zero Taxe pe Salariul Minim nu schimbă cota unică de impozitare. Dar extinde un element de progresivitate prezent și acum în codul fiscal. Și în prezent avem deduceri personale în codul fiscal. Zero Taxe pe Salariul Minim extinde deducerea personală prezentă ca extindere și cuantum. Deducerea personală actuală se extinde asupra contribuțiilor și ajunge până la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată.

        Depinde cum definim exact „stânga” și „dreapta”. Cert este că Zero Taxe pe Salariul Minim este o măsură și economică și socială.

        Zero Taxe pe Salariul Minim poate fi văzută ca o măsură „de dreapta” pentru că încurajează munca, reduce povara fiscală și lasă mai mulți bani în buzunarele oamenilor care muncesc.

        Zero Taxe pe Salariul Minim poate fi văzută și ca o măsură „de stânga” pentru că îi ajută pe cei cu veniturile cele mai joase, reduce sărăcia și inegalitățile de venituri și între regiuni.

        Zero Taxe pe Salariul Minim este genul acela de măsură care ar trebui susținută și de „dreapta” și de „stânga”. Pentru că este că e o măsură bună pentru România din toate punctele de vedere.