România este una dintre cele 21 de țări ale Uniunii europene care au un salariu minim pentru toate ocupațiile.

Oficial, salariul minim în România se numește „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată” și este instituit prin legea 53/2003 (codul muncii). Din 2019, salariul minim este diferențiat în România pentru funcții cu studii superioare și pentru sectorul construcțiilor.

Nimeni nu are dreptul să muncească, pe un timp de muncă de 8 ore pe zi, fără să fie remunerat cel puțin salariul minim.

În România sunt 3 salarii minime:

• Salariul minim standard este de 2.300 de lei brut pe lună.
• Salariu minim pentru persoane cu studii superioare și cu minim un an de muncă în domeniul studiilor superioare este 2.350 de lei brut pe lună.
• Salariu minim pentru cei care lucrează în domeniul construcțiilor este de 3.000 de lei brut pe lună.

Statul român impozitează salariul minim în întregimea sa.

Salariul minim în România este impozitat cu 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS.

Salariile pe normă parțială sunt supra-impozitate de către statul român la nivelul unui salariu minim întreg. Impozitarea a fost în așa hal de aberantă încât, la începutul anului 2018, salarii nete pentru multe persoane care lucrau cu normă parțială au ajuns să fie negative.

Conform unui studiu KPMG, statul român este pe locul întâi la impozitarea muncii pe salariul minim din Europa.

Pe lângă studiul KPMG, un alt studiu al Deloitte făcut doar pe țările din Europa Centrală și de Est confirmă poziția de lider al statului român la impozitarea muncii pe salariu minim în regiune.

Reducerea taxării muncii poate fi făcută în mai multe feluri.

Cel mai evident mod este de a scădea cotele de taxare ale muncii. Adică să reducem impozitul pe venit, CAS-ul și/sau CASS-ul. În varianta aceasta beneficiile vor fi resimțite mai mult de către românii cu salarii mari.

De exemplu, cineva cu un salariu de 2.000 de lei ar beneficia de o reducere a cotei de impozitare a muncii cu 1% de 20 lei în plus la salariu. Pe când cineva cu un salariu de 2.000.000 de lei, la aceeași reducere, ar beneficia de 20.000 de lei în plus la salariu. Deși în termeni relativi toți au beneficiat de 1%, în termeni absoluți beneficiul pentru cei mai înstăriți a fost mai mare.

O altă modalitate de a reduce impozitarea muncii este de a stabili o sumă minimă netaxabilă pentru toată lumea. Cotele de taxare a muncii nu se reduc, rămân identice, dar ele se aplică începând cu un nivel de venit în sus. În varianta aceasta beneficiile vor fi, de asemenea, resimțite de toți românii, dar predominant de cei cu salarii mai mici. Reluând exemplul numeric de mai sus, dacă suma netaxabilă ar fi de 1.000 de lei și taxarea muncii ar fi de 45%, amândoi salariații ar beneficia de fix 450 lei. În termeni relativi, persoana cu salariu de 2.000 de lei ar câștiga 22.5% în plus la salariu, pe când persoana cu 2.000.000 de lei ar câștiga 0.0225% în plus la salariu.

Între aceste două modalități, noi o susținem pe a doua. Salariul minim în România reprezintă exact pragul care ar trebui, în teorie, să permită un trai decent românilor. De aceea propunem ca salariul minim să nu fie taxat și toate taxele să fie calculate pornind de la salariul minim în sus.

Nu, Zero taxe pe salariul minim s-ar aplica tuturor salariaților, nu doar celor pe salariul minim. Taxele pe muncă s-ar aplica pe suma care depășește 2.300 de lei, iar asta ar fi valabil pentru toți salariații.

Da, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au prevederi care feresc de la taxare salariile mici sub anumite sume. Puteți vedea aceste sume sau facilități în Europa în harta aceasta. De exemplu, în Regatul Unit sub 8.628 lire pe an nu se plătește niciun fel de taxă pe muncă, între 8.628 lire și 12.500 lire se plătesc doar contribuții, iar peste începe să se plătească și impozit pe venit. De fiecare dată impozitarea se face doar pentru diferență.

Da, taxele pe salariul minim reprezintă mai puțin decât creșterea cheltuielilor statului din anul 2018. Impactul zero taxe pe salariul minim este între 35 și 40 de miliarde de lei, în funcție de estimări. Creșterea cheltuielilor statului din 2018 a fost de 46.3 miliarde de lei.

În 2018, statul ar fi putut să-și crească cheltuielile cu mai puțin și să elimine impozitele pe salariul minim. Din păcate, nu a făcut-o, a preferat doar să crească și mai puternic cheltuielile.

Pe lângă stabilizarea cheltuielilor publice, pentru a susține zero taxe pe salariul minim, statul ar putea să reducă risipa bugetară imensă pe care o practică. Statul ar putea tăia din miile de agenții, autorități și instituții care cheltuie în fiecare an mai mulți bani. Alternativ, statul ar putea să elimine risipa pe faimosul program PNDL, care ne costă 30 de miliarde de lei. Acest program, supra-numit „pușculița partidelor” a fost un dezastru pentru România și a contribuit chiar la descurajarea absorbției de fonduri europene. Sau poate, statul ar putea să nu mai dea bani pe pensii speciale, care doar în 2018, ne-au costat peste 9 miliarde de lei, iar acestea sunt doar câteva dintre posibilități.

Impactul strict contabil nu ține cont de beneficiile imense pe care zero taxe pe salariul minim le-ar aduce economiei, adică nu ține cont de efectele ulterioare ale măsurii. Forța de muncă care ar intra pe piața muncii, făcând economia României mai productivă. Românii plătiți la „negru” sau a „gri” ar intra în legalitate în mare parte, ceea ce ar albi economia și ar mări conformarea voluntară. Românii ar deveni astfel mult mai bancabili și ar crește incluziunea financiară. Pentru noul nivel de salariu, unii români (predominant cei cu salarii mici) s-ar întoarce în țară și alții nu ar mai pleca deloc.

Zero taxe pe salariul minim ar îmbunătăți semnificativ întreaga economie națională a României în 7 feluri.

În primul rând, Zero taxe pe salariul minim înseamnă un salariu net mai mare pentru cei care aleg să muncească. Acest salariu net mai mare atrage oamenii pe piața muncii lăsându-le mai mulți bani din munca lor. Astfel se va reduce criza de forță de muncă cu care sunt confruntate companiile românești.

În al doilea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce sărăcia din România. România are cele mai mari rate de sărăcie în rândul celor care muncesc. Conform Eurostat, 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Iar, dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor vedem că stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea mult peste media europeană care e la 11%.

În al treilea rând, Zero taxe pe salariul minim va atrage mai mulți români pe piața muncii ceea ce ar reduce rata de inactivitate a României. Suferim de un paradox, pe de o parte economia României nu are suficientă forță de muncă. Pe de altă avem o populație mare aflată în inactivitate și mai și exportăm forță de muncă în alte țări. Toate acestea sunt legate de impozitarea punitivă a muncii pe care o practică statul român.

În al patrulea rând, Zero taxe pe salariul minim aduce români înapoi în țară și va încuraja alți români să nu mai plece. Este foarte bine să avem oportunitatea să circulăm oriunde dorim, dar ar fi și mai bine dacă am avea oportunități mai bune în România. În prezent, din cauza impozitării dure a muncii gonim românii din România. Neimpozitarea salariului minim ar face diferența între salariile nete din străinătate și cele din România să fie mai mică. Economia română nu poate încă oferi salariile din țările din vest, dar poate oferi salarii mai bune decât acum, care, în conjuncție cu costurile de plecare și costul vieții din străinătate să facă mai mulți români să aleagă să rămână în țară sau chiar să se întoarcă.

În al cincilea rând, Zero taxe pe salariul minim mărește nivelul salariilor nete din România. Românii muncesc mult, dar au salarii mici. De ce? O parte se explică prin riscul de țară ridicat care fac investitorii să nu se înghesuie în România. Dar o altă parte se explică prin taxarea punitivă a muncii practicată de stat. O reducere înțeleaptă a acestei impozitări prin a oferi o scutire doar pe primii bani munciți, echivalent cu un salariu minim.

În al șaselea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce inegalitățile. De ce? Pentru că din această măsură beneficiază proporțional mai mult cei cu salarii mai joase. Un român care câștigă salariul minim va avea o creștere a salariului net de 39%, pe când un român care câștigă 10.000 de lei pe lună va avea o creștere de 8%. Atât discrepanțele salariale cât și între regiuni se vor reduce tocmai din pricina aceasta.

În al șaptelea rând, Zero taxe pe salariul minim va încuraja „albirea” salariilor din zona neagră și gri. Principalul motiv pentru care avem evaziune fiscală mare și multă muncă „la gri” este din cauza poverii fiscale enorme. O povară fiscală atât de mare încât ajunge chiar să scadă veniturile din taxare (vezi curba Laffer) pentru că încurajează nemunca și evaziunea. Astfel România ar face un mare pas înainte în albirea economiei, ceea ce ar ajuta direct sectoare întregi. De exemplu, o bună parte a populației ne-bancabile a României este ne-bancabilă deoarece are venituri pe care nu le poate justifica în fața unei bănci.

Unitățile administrativ teritoriale vor fi finanțate cu sume echivalente celor de acum, din cote defalcate din taxa pe valoare adăugată. Astfel, impactul ZERO taxe pe salariul minim va fi neutru asupra bugetelor locale, cu mențiunea că și aceste bugete vor trebui eficientizate deoarece o bună parte a risipei și a sinecurilor s-au dezvoltat la nivel local.

Discrepanțele între regiuni se vor reduce. Zonele mai sărace ar beneficia predominant de Zero taxe pe salariul minim deoarece creșterea proporțională salariului net este mai mare pentru ele. De aproape 20 de ani statul încearcă să reducă discrepanțele între regiuni prin programe de tip PNDL care nu funcționează. Aceste programe ne-au costat enorm și au fost folosite mai degrabă de politicieni pentru a fideliza primari și aparate de partid. PNDL ne costă, doar pe versiunea sa actuală, 30 de miliarde de lei. FDI, noul fond înființat prin OUG 114, ne costă 25 de miliarde de lei. Măcar dacă s-ar vedea ceva bun din banii aceștia, dar județele fruntașe la cheltuieli prin PNDL sunt cele mai sărace din România, dar și cele mai baronizate din România.

Zero taxe pe salariul minim va duce mai mulți bani în județele sărace, dar fără să treacă prin politicieni sau politruci: direct în buzunarul oamenilor în fiecare lună atunci când se primește salariul.

Nu, asta se întâmplă acum, când avem impozitarea punitivă a muncii. Românii sunt încurajați de stat să eludeze impozitarea pentru că impozitele pe muncă sunt foarte mari. Zero taxe pe salariul minim reduce impozitarea mai ales asupra salariilor mici și astfel reduce și chiar elimină stimulentul de a eluda impozitarea.

Da, toate sumele suplimentare, peste 2.300 lei vor fi impozitate.

Da. În cazul asigurărilor de sănătate toți salariații, indiferent de salariu, rămân asigurați la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Singura diferența constă în modul în care se calculează CASS de plată. După Zero taxe pe salariul minim, CASS va fi plătit de la nivelul unui salariu minim în sus. În cazul pensiei, punctul de pensie se calculează în același fel ca și acum. Impactul bugetar pentru aceste măsuri este același ca și cel discutat la întrebarea de mai sus.

Exact ca și acum, în astfel de situații, un loc de muncă este declarat ca fiind cel de bază. Zero taxe pe salariul minim se va aplica doar la funcția de bază.

Nu, deși seamănă. În prezent considerăm că avem o cotă unică, deși avem deduceri personale în codul fiscal. Zero taxe pe salariul minim poate fi obținut prin simpla extindere a deducerilor personale existente, extinderea asupra CAS și CASS care reprezintă grosul impozitării muncii, și extinderea sumei la nivelul unui salariu minim.

Depinde pe cine întrebăm. Zero taxe pe salariul minim este o măsură și economică și socială.

Zero taxe pe salariul minim poate fi văzută ca o măsură „de dreapta” pentru că încurajează munca, reduce povara fiscală și lasă mai mulți bani în buzunarele oamenilor care muncesc.

Zero taxe pe salariul minim poate fi văzută și ca o măsură „de stânga” pentru că îi ajută pe cei cu veniturile cele mai joase, reduce inegalitățile între salariați și între regiuni.

Nu putem spune exact dacă Zero taxe pe salariul minim este o măsură „de dreapta” sau „de stânga”. Cert este că e o măsură benefică pentru România.